Labirintul lui El Greco

de la icoanele bizantine la expresionismul european

Explorează expoziția
Detaliu din Adorația păstorilor — Doménikos Theotokópoulos

Detaliu din Adorația păstorilor, 1596–1600. MNAR.

Vezi lucrarea completă

Despre expoziție

Născut în Creta, format în tradiția icoanei și transformat de întâlnirea cu Renașterea italiană, Doménikos Theotokópoulos își găsește la Toledo vocea pe care o numim astăzi El Greco. Drumul său nu este o simplă trecere între țări, ci o continuă reinventare a imaginii: culoarea devine intensitate, lumina creează spațiul, iar trupurile alungite dau formă unei lumi spirituale. Expoziția urmărește acest parcurs, de la moștenirea bizantină și experiențele din Veneția și Roma până la ecourile moderne și contemporane ale operei sale. Lucrări ale artistului se întâlnesc cu cele ale predecesorilor și ale celor care l-au redescoperit. În centrul călătoriei, Adorația păstorilor și Logodna Fecioarei invită la o privire apropiată, atentă la gest, detaliu și relațiile dintre personaje.

Creta

Formarea unui pictor în tradiția icoanei bizantine.

Se naște Doménikos Theotokópoulos

În 1541, în Creta, insula unde Zeus, preschimbat în taur, o adusese pe Europa, se naște Doménikos Theotokópoulos, „Menegos” în dialectul locului. Crește într-o cultură hibridă și bilingvă, atunci la apogeu: arhitectură bizantină cu detalii clasice, școli latinești și grecești, icoane cu sfinți bizantini sub arcade gotice. Viața lui va semăna cu labirintul lui Dedal.

Triptic (două panouri)

Atelier cretan

sec. XVI · tempera pe lemn, 48,5 × 28 cm

Muzeul Național de Artă al României

Privește de aproape

Icoanele cretane ajung la noi

Icoanele cretane circulă masiv în Balcani și în Țările Române, unde devin modele pentru atelierele locale, mai ales Maica Domnului „Hodighitria”. Meșteri cretani lucrează la frescele Mănăstirii Argeșului și, posibil, în Moldova. Arta noastră preia linia elegantă, finețea, gustul pentru miniatură și narațiune, dar și sfinți dragi cretanilor: Fanurie sau Ioan Botezătorul înaripat.

Sfântul Fanurie (?)

Atelier cretan

sec. XVI · frescă, 242 × 58 cm

Muzeul Național de Artă al României

Privește de aproape

„Maistro sgourafos”

Un document din 6 iunie 1566 îl numește „maistro sgourafos”, meșter zugrav cu acte în regulă. Și foarte bine plătit: o chitanță din decembrie arată 70 de ducați de aur pentru o icoană cu Hristos, cât un Tintoretto pe piața venețiană. Puținele icoane păstrate din anii cretani strecoară deja în canonul bizantin „citate” din Rafael, Parmigianino sau Zuccari, preluate din gravuri.

Sfântul Luca pictând-o pe Fecioara cu Pruncul

Doménikos Theotokópoulos

1560–67 · tempera pe lemn, 41,6 × 33 cm

Muzeul Benaki, Atena

Privește de aproape

Veneția și Roma

Întâlnirea cu pictura venețiană și cu artiștii Romei.

Un cretan în Serenissima

La 25 de ani, în primele luni din 1567, părăsește Creta pentru totdeauna. Veneția are 150.000 de locuitori, de zece ori mai mulți decât colonia, și e cea mai cosmopolită metropolă a Europei. Mulți iconari greci de aici copiază, în tehnica icoanei, tablourile maeștrilor venețieni. El Greco nu apare nici măcar în registrele comunității grecești. Vrea să învețe să picteze altfel.

Adorația magilor

Doménikos Theotokópoulos

1565–67 · ulei pe pânză, 148 × 173,5 cm

Accademia Nazionale di San Luca, Roma

Privește de aproape

Patriarhul Tițian

Autoritatea supremă în pictura venețiană e Tițian, aproape octogenar, conte palatin din 1533 și pictorul preferat al lui Filip al II-lea. Își conduce atelierul ca pe o afacere de familie, cu fratele, fiul și nepotul. Niciun document nu-l arată pe El Greco acolo, dar cretanul îi studiază tablourile, îi preia felul de a picta și se va prezenta toată viața drept „discipol al lui Tițian”.

Ecce Homo

Tiziano Vecellio (1490–1576)

c. 1560 · ulei pe pânză, 65,5 × 53 cm

Muzeul Național Brukenthal, Sibiu

Privește de aproape

„Un tânăr candiot…”

Prima urmă romană e o scrisoare din 16 noiembrie 1570. Miniaturistul Giulio Clovio, 72 de ani, îi scrie cardinalului Alessandro Farnese: „A venit la Roma un tânăr candiot, discipol al lui Tițian […] a făcut un autoportret care i-a uimit pe toți pictorii din Roma.” Îi cere o cameră în Palatul Farnese. El Greco îl pictează cu breviarul său faimos în mână.

Portretul lui Giulio Clovio

Doménikos Theotokópoulos

1571 · ulei pe pânză, 58 × 86 cm

Museo Nazionale di Capodimonte, Napoli

Privește de aproape

Să repictăm Judecata de Apoi?

Șederea în Palatul Farnese se încheie brusc în 1572, după o ofensă adusă cardinalului sau o cabală. O jumătate de secol mai târziu, medicul papal Giulio Mancini pune în circulație o anecdotă: El Greco s-ar fi oferit să decapeze „Judecata de Apoi” a lui Michelangelo din Capela Sixtină și s-o picteze el, mai bine. Nu e confirmată, dar e plauzibilă: venețienii și toscanii nu se iubeau.

Profetul Ieremia (după Michelangelo)

Giorgio Ghisi (1520–1582)

gravură, 56,3 × 43,2 cm

Muzeul Național de Artă al României

Privește de aproape

Toledo

Marile comenzi și conturarea unui limbaj propriu.

Primele comenzi, primul proces

Abia sosit la Toledo, primește două comenzi mari prin diaconul catedralei, Diego de Castilla: altarele mănăstirii Santo Domingo el Antiguo, unde înlocuiește altarul spaniol în etaje cu un tablou de peste 4 metri, și „El Espolio” pentru sacristia catedralei. Pentru acesta intră în primul proces: refuză să modifice pictura. O fermitate rară printre pictorii spanioli, mai degrabă obedienți.

Hristos purtând crucea

Doménikos Theotokópoulos

1600–05 · ulei pe pânză, 108 × 78 cm

Museo Nacional del Prado, Madrid

Privește de aproape

Regele spune nu

În 1579, Filip al II-lea vede tabloul din catedrala Toledo și comandă „Martiriul Sfântului Mauriciu” pentru El Escorial, o pânză de aproape 4,5 metri. El Greco lucrează la ea trei ani, sperând să devină pictor de curte. Regele o respinge: martiriul stă în fundal, aproape un detaliu, iar Contrareforma cerea mesaje limpezi. Totuși plătește 800 de ducați și păstrează tabloul la Escorial.

Martiriul legiunii tebane

Jorge Manuel Theotocópuli (1578–1631)

1614–20 · ulei pe pânză, 145 × 107 cm

Muzeul Național de Artă al României

Privește de aproape

Note pe marginea lui Vasari

Federico Zuccari, vechi prieten din anii romani, vine să lucreze la Escorial și îl vizitează la Toledo. Îi dăruiește celebrele „Vieți” ale artiștilor italieni de Giorgio Vasari, deja adnotate de Zuccari. El Greco umple marginile cu propriile comentarii, pe alocuri virulente. Era un intelectual rar printre pictorii locali: biblioteca lui avea circa 130 de volume în greacă, italiană și spaniolă.

Le Vite […]

Giorgio Vasari (1511–1574)

1568 · carte tipărită

Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”

Privește de aproape

Cel mai mare altar

În iulie 1600 e instalat la Madrid, în biserica Colegiului „Întrupării” fondat de Doña María de Aragón, cel mai grandios altar al carierei sale: peste 10 metri, șapte tablouri și statui de sfinți. Altarul e distrus la începutul secolului XIX, iar pe locul bisericii se ridică azi Senatul Spaniei. Tablourile sunt salvate: cinci se află la Prado, iar „Adorația păstorilor” a ajuns la București.

Adorația păstorilor

Doménikos Theotokópoulos

1596–1600 · ulei pe pânză, 346 × 137 cm

Muzeul Național de Artă al României

Explorare interactivă

Adorația păstorilor

Adorația păstorilor

Un gest care îi adună

Maria și Iosif își unesc mâinile în fața preotului, înconjurați de martori. Siluetele alungite și faldurile veșmintelor conduc privirea către acest gest discret. Călătoria prin pictură apropie participanții ceremoniei, dezvăluind privirile și relațiile care țin împreună întreaga scenă.

Logodna Fecioarei

Doménikos Theotokópoulos

1600–10 · ulei pe pânză, 110 × 83 cm

Muzeul Național de Artă al României

Explorare interactivă

Logodna Fecioarei

Logodna Fecioarei

Tot mai sus, tot mai ușor

În ultimii ani, pictura lui „El Griego” devine tot mai eterată, mai dematerializată, mai ascensională. Corpurile se alungesc, pensulația vibrează, legile firii se îndoaie spre o realitate transfigurată. Fundamentul rămâne icoana bizantină, îmbogățită de manierismul veneto-roman. Rezultatul e, poate, cea mai modernă artă a modernității timpurii.

Sfântul Sebastian

Doménikos Theotokópoulos

1610–14 · ulei pe pânză, 201,5 × 111,5 cm

Museo Nacional del Prado, Madrid

Privește de aproape

Un muzeu personal

El Greco moare la Toledo în aprilie 1614. Inventarul celor circa 20 de camere ale palatului închiriat de la marchizul de Villena e uluitor: aproape 50 de figurine de lut, ceară și ipsos, două sute de gravuri, circa 130 de cărți și 143 de tablouri proprii, opere finite, modele și schițe. Cel mai mare muzeu personal alcătuit vreodată de un artist, și fatalmente efemer.

Sfântul Toma

Doménikos Theotokópoulos

1610–14 · ulei pe pânză, 97 × 77 cm

Museo del Greco, Toledo

Privește de aproape

Ecouri moderne

El Greco în dialog cu arta modernă și contemporană.

Strămoșul expresioniștilor

La începutul secolului XX, viziunea lui El Greco își găsește moștenitorii: expresionismul german și francez de dinaintea Primului Război Mondial. Corpuri alungite, culori tensionate, figuri care par să ardă din interior. În aceiași ani începe și odiseea istoricilor de artă: documente regăsite, opere atribuite, un corpus reconstituit tablou cu tablou, și primele mari expoziții internaționale.

Carl Moll

Oskar Kokoschka (1886–1980)

1913 · ulei pe pânză, 128 × 95 cm

Belvedere, Viena

Privește de aproape

Două cranii după El Greco

Patru secole după moartea lui, El Greco rămâne un interlocutor viu. Victor Man, unul dintre cei mai apreciați pictori români ai momentului, îi dedică variațiuni în ulei și acuarelă: „Două cranii după El Greco și mierlă”. Paleta întunecată, formele care se dizolvă în umbră și misterul aproape liturgic al picturii lui duc mai departe un dialog început la Toledo.

Două cranii după El Greco și mierlă

Victor Man (n. 1974)

2017 · ulei pe pânză montată pe lemn, 30 × 41 cm

Colecția artistului

Privește de aproape

Lucrările din parcurs

Audioghid

Audioghidul va fi adăugat aici când înregistrarea este disponibilă.

Planifică vizita

Continuă călătoria în sălile Muzeului Național de Artă al României, în fostul Palat Regal de pe Calea Victoriei.

Bilete MNAR

Perioada și condițiile de acces ale expoziției El Greco urmează să fie confirmate.

Muzeul Național de Artă al României

Calea Victoriei 49–53, București

Vezi pe hartă

Program general MNAR

Miercuri — Vineri
10:00 — 18:00
Sâmbătă — Duminică
11:00 — 19:00
Luni — Marți
Închis

Casele de bilete se închid cu o oră înainte. Programul poate varia în zilele de sărbătoare.

Verifică programul actualizat

Detalii despre lucrare

Imagine de previzualizare. Versiunea de înaltă rezoluție va fi adăugată ulterior.

Mărește cu + / −, rotița sau două degete. Trage imaginea pentru a explora. Esc închide.

100%

Mișcă cursorul sau atinge imaginea pentru comenzi.